Virusi pandemi recenți au trecut la oameni fără adaptare prealabilă, descoperă studiul UC San Diego
Un studiu recent realizat de Universitatea din California, San Diego, publicat în revista Cell, contestă o supoziție de lungă durată despre modul în care virusurile animale devin capabile să provoace epidemii și pandemii la oameni. Conform studiului, majoritatea virusurilor zoonotice apar fără a prezenta dovezi de adaptare specială înainte de a pătrunde în organismul uman, potrivit today.ucsd.edu.
Analiza evolutivă pe scară largă arată că, pentru anumite virusuri, cercetătorii nu au găsit dovezi că acestea au evoluat adaptări speciale înainte de a infecta oamenii. De exemplu, SARS-CoV-2 nu prezintă semnale genetice ale adaptării în laborator, iar modelul său evolutiv corespunde circulației naturale în rezervoarele animale, subminând astfel afirmațiile despre manipularea prelungită în laborator. Pe de altă parte, virusul gripal H1N1 din 1977 se evidențiază, deoarece arată semnături genetice conforme cu trecerea prin laborator, susținând teoriile de lungă durată despre o reapariție accidentală legată de laborator.
👉 Analiza filogenetică și concluziile cercetătorilor
Cercetătorii de la UC San Diego au realizat o analiză filogenetică globală a mai multor familii virale și au raportat că majoritatea virusurilor zoonotice nu arată dovezi de adaptări evolutive speciale înainte de a trece la oameni. Joel Wertheim, autor principal și profesor de medicină în cadrul Diviziei de Boli Infecțioase și Sănătate Publică Globală, a declarat: „Dintr-o perspectivă evolutivă, nu găsim dovezi că SARS-CoV-2 a fost modelat de selecție într-un laborator sau de o evoluție prelungită în gazde intermediare înainte de apariția sa. Această absență a dovezilor este exact ceea ce ne-am aștepta de la un eveniment zoonotic natural - și reprezintă un alt argument împotriva teoriilor care invocă manipularea în laborator.”
Modelul predominat de apariție zoonotică presupunea adesea că virusurile trebuie să obțină mai întâi mutații adaptative pentru a putea susține transmiterea de la om la om. Echipa de cercetare a analizat genomii virali din focarele provocate de virusul gripal A, virusul Ebola, virusul Marburg, virusul mpox, SARS-CoV și SARS-CoV-2. Au investigat perioada evolutivă imediat anterioară focarelor umane, unde orice adaptare substanțială pre-spillover ar trebui să lase o urmă detectabilă.
👉 Relevanța cercetării pentru viitoarele pandemii
Având în vedere că cercetarea a stabilit ce reprezintă apariția zoonotică „normală” la nivel genomic, cadrul oferit permite distingerea între spillover-urile naturale și scenariile care implică manipulare în laborator sau selecție artificială prelungită. Wertheim a subliniat: „Aceasta nu înseamnă că accidentele de laborator nu se întâmplă. Dar înseamnă că dacă un virus ar fi fost trecut extensiv printr-un laborator înainte de un focar, ne-am aștepta să vedem aceasta în trecutul său evolutiv. În aproape toate pandemicele pe care le-am studiat, acel semnal pur și simplu nu este acolo.”
Studiul a fost, în parte, finanțat cu fonduri federale de la Institutul Național de Alergie și Boli Infecțioase și de la Fondul Național pentru Știință, iar autorii au recunoscut sprijinul din partea mai multor granturi de la NIH și NSF. Printre co-autori se numără Jennifer L. Havens, Jonathan E. Pekar, și Michael Worobey, printre alții.
