Studiu al BNR: Fondurile europene esențiale pentru creșterea economică a României
Conform unui studiu recent al Băncii Naționale a României, creșterea economică a României ar fi fost semnificativ mai slabă fără fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În perioada 2022-2024, aceste fonduri au contribuit cu peste 1 punct procentual la creșterea PIB, însă întârzierile în implementarea reformelor și absorbția limitată pun în pericol beneficiile economice, arată analiza economiștilor BNR.
👉 Contribuția PNRR la creșterea economică pe termen scurt și mediu
Studiul realizat de economiștii Cristina Anghelescu, Tudor Grosu, David Orțan și Daniel Dăianu estimează că contribuția cumulată a PNRR la creșterea PIB în intervalul menționat a depășit 1 punct procentual. Modelul aplicat demonstrează că o majorare de 1 punct procentual din PIB a fondurilor europene atrase într-un an generează o creștere economică suplimentară de aproximativ 0,5 puncte procentuale.
Pe termen mediu, efectul acumulat al acestor fonduri se ridică la 1,2-1,3 puncte procentuale, cu un vârf la trei ani după cheltuirea fondurilor. Aceste rezultate sugerează că fondurile europene funcționează ca un multiplicator economic, mai ales când sunt destinate investițiilor publice.
👉 Impactul calității instituțiilor și al absorbției fondurilor asupra creșterii economice
Un aspect important evidențiat de studiu este legătura dintre calitatea instituțiilor și impactul fondurilor europene asupra creșterii economice. În economiile cu o administrație slabă și corupție ridicată, efectul asupra PIB este limitat, verificându-se o creștere de doar 0,11 puncte procentuale, în timp ce în condiții de control al corupției eficient, impactul ajunge la 0,64 puncte procentuale.
Deși România beneficiază de alocări semnificative din PNRR, ritmul de absorbție este unul dintre cele mai slabe din Uniune. Până la începutul lunii noiembrie 2025, mai puțin de 40% din fonduri au fost atrase, iar doar 27% dintre jaloane au fost îndeplinite. La nivelul Uniunii Europene, rata medie de absorbție era de 56,4%.