Consumul zilnic de brânzeturi cu grăsimi ridicate, asociat cu un risc mai scăzut de demență

Un studiu amplu desfășurat în Suedia arată că aportul zilnic de cel puțin 50 de grame de brânzeturi cu conținut ridicat de grăsimi poate reduce riscul de demență cu 13%, potrivit unei cercetări publicate în revista Neurology. Cercetătorii notează că, deși rezultatele sunt semnificative statistic, mecanismele care stau la baza acestei asocieri rămân încă neclare și necesită studii suplimentare.

👉Detalii despre studiul suedez privind alimentația și riscul de demență

Studiul a inclus 27.670 de adulți suedezi care au fost urmăriți pe o perioadă de aproape 25 de ani în cadrul cohortei Malmö Diet and Cancer. În acest interval, 3.208 participanți au fost diagnosticați cu demență. Alimentația a fost evaluată inițial cu ajutorul unui jurnal alimentar de șapte zile, a unui chestionar de frecvență a consumului alimentar și a unui interviu detaliat despre obiceiurile alimentare și metodele de preparare a mâncării.

Cercetătorii au urmărit impactul cantității de brânză consumată asupra riscului de apariție a demenței și au observat că aproximativ 10% dintre persoanele care consumau zilnic minimum 50 de grame de brânză grasă au dezvoltat această afecțiune, comparativ cu circa 13% dintre cei cu un consum mai mic de 15 grame pe zi. După ajustarea pentru factori precum vârsta, sexul, nivelul de educație și dieta generală, consumul regulat de brânză grasă a fost asociat cu un risc mai mic cu 13% de demență de orice tip.

👉Impactul consumului diferitelor produse lactate asupra riscului de demență

Brânzeturile considerate cu conținut ridicat de grăsimi, adică peste 20%, precum brie, gouda, cheddar, parmezan, gruyere sau mozzarella, au fost cele asociate cu reducerea riscului de demență. În schimb, studiul nu a găsit nicio legătură semnificativă între demență și consumul de brânzeturi cu conținut scăzut de grăsimi, lapte, smântână sau produse lactate fermentate precum iaurtul și kefirul.

Rezultatele privind untul au fost inconcludente, existând chiar sugestii că un consum ridicat ar putea crește riscul de boală Alzheimer față de absența consumului. Autorii subliniază că este nevoie de investiții suplimentare în cercetări pentru a înțelege aceste relații complexe și mecanismele implicate.

Contextul global al demenței și limitele cercetării alimentației

Demența include mai multe afecțiuni neurodegenerative, printre care boala Alzheimer sau demența vasculară, caracterizate prin scăderea funcțiilor cognitive. Organizația Mondială a Sănătății raportează că, în 2021, aproximativ 57 de milioane de persoane trăiau cu demență la nivel global, iar numărul cazurilor noi se ridică la 10 milioane anual.

Deși există diete precum MIND, o variantă a dietei mediteraneene, considerate promițătoare în reducerea riscului, rezultatele studiilor sunt variabile. Studiul suedez menționat are limitări importante, printre care colectarea datelor alimentare la un singur moment, cu circa 25 de ani înainte de diagnostic, ceea ce poate induce schimbări neînregistrate ale dietei. Totodată, fiind un studiu observațional, nu poate demonstra relații cauzale, ci doar asocieri, precizează autorii aflați la Universitatea Lund.