România se pregătește pentru reducerea deficitului bugetar și ajustarea cheltuielilor publice

România trebuie să prezinte partenerilor europeni un plan clar pentru reducerea cheltuielilor și a deficitului bugetar, însă acest plan încă nu există din cauza lipsei unui consens politic. Secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Alin Andries, care ne reprezintă la reuniunea ECOFIN, a explicat la Digi24 că măsurile concrete nu pot fi analizate până nu sunt aprobate de Guvern sau Parlament. Potrivit acestuia, cel mai probabil, eventualele măsuri fiscale vor putea fi discutate în a doua săptămână din iulie, dacă vor fi adoptate până atunci.

Pentru acest an, România va ajusta creșterea cheltuielilor la un nivel maxim de 2,8%, iar pentru anul următor la 2,6%, deoarece nu a fost adoptată încă o referință pentru majorarea veniturilor. Potrivit secretarului de stat, această traiectorie de ajustare se va menține și pentru 2025 și 2026, iar conceptul include un calcul al cheltuielilor nete produse în comparație cu cheltuielile cu dobânzile și fondurile europene, menționează sursa.

Pe termen lung, autoritățile își propun ca, până în 2030, deficitul fiscal să fie menținut sub 3% din PIB. Andries a precizat că, cu cât măsurile vor fi implementate mai repede, cu atât amplitudinea ajustărilor va fi mai mică, astfel încât efectul să fie similar. Conform explicațiilor sale, dacă un efect de 1% din PIB trebuie obținut la începutul anului, este nevoie de dublarea efortului dacă măsurile se iau în ultimul trimestru.

În planul european, România se află sub procedură de deficit excesiv (EDP) de la 3 aprilie 2020, iar Comisia Europeană a notat că țara înregistrează în continuare deficite publice peste limita de 3% din PIB. Potrivit Digi24, potrvit raportului citat, răspunsul României la recomandările europene din ianuarie 2025 a fost insuficient, deoarece cheltuielile nete au crescut mai mult decât s-a recomandat, punând în pericol atingerea obiectivului de a reduce deficitul până în 2030.

Consiliul AFEC a aprobat în urma cu un an Planul bugetar-structural al României și traiectoria de ajustare, care prevede o perioadă de șapte ani pentru corectarea deficitului și implementarea reformelor și investițiilor. În acest context, ministrul Finanțelor de la acea vreme, Tanczos Barna, a menționat că planul are ca scop stabilizarea datoriei publice și menținerea investițiilor publice la un nivel de peste 7% din PIB, precum și reducerea deficitului bugetar la sub 3% până în 2031, asigurând sustenabilitatea finanțelor.

În concluzie, autoritățile caută soluții rapide pentru ajustarea cheltuielilor și veniturilor, pentru a evita sancțiuni europene și a menține stabilitatea fiscală. Dupa primele patru luni din 2025, deficitul bugetar a fost de 2,95% din PIB, iar anul trecut România a încheiat cu un deficit de 9,3%. Potrivit Digi24, citează sursele oficiale, măsurile și obiectivele fiscale sunt în continuare în faza de discuții și adoptare.