Uniunea Europeană trebuie să exploreze toate „căile posibile” pentru a utiliza cât mai bine activele ruseşti îngheţate în Europa, în scopul întăririi susţinerii sale pentru Ucraina, a declarat şefa diplomaţiei Kaja Kallas, relatează AFP. „Este esenţial să explorăm toate căile posibile, reducând la minim riscurile potenţiale”, a declarat Kaja Kallas la finalul unei reuniuni informale a miniştrilor de externe din UE la Copenhaga. Activele de stat ruse în străinătate au fost îngheţate după invadarea Ucrainei în februarie 2022. Cea mai mare parte, circa 210 miliarde de euro, se află în Belgia, ţară membră UE. Cei 27 au decis într-o primă fază să utilizeze dobânzile generate de aceste active, respectiv mai multe miliarde de euro pe an, pentru a finanţa efortul de război în Ucraina. După luni de discuţii, liderii G7 au încheiat un acord în octombrie 2024 pentru utilizarea dobânzilor generate de aceste active pentru a garanta un credit în favoarea Ucrainei, în sumă de 45 de miliarde de euro în ceea ce priveşte UE. Mai multe ţări din UE consideră acum că trebuie mers mai departe şi unii sunt favorabili unei utilizări a capitalului şi nu numai a dobânzilor, notează AFP, citată de Agerpres. Alţii în schimb, precum Franţa, Germania şi Olanda, sunt mai prudenţi şi subliniază că o confiscare a acestor active se loveşte de obstacole juridice şi riscă să destabilizeze euro deturnând viitori investitori străini. Soluţii de compromis se află în discuţii între Cei 27, între care ideea, propusă între alţii de Lituania, de a considera confiscarea drept un împrumut acordat Ucrainei pentru a finanţa pagubele de război pe care Rusia va trebui să le plătească la finalul conflictului. „Toată lumea este de acord asupra unui punct, respectiv că având în vedere ravagiile pe care Rusia le-a cauzat şi le cauzează în Ucraina este de negândit că ea va putea să recupereze într-o zi aceşti bani, cel puţin dacă nu despăgubeşte deplin Ucraina”, a subliniat Kaja Kallas în faţa presei. O altă idee constă în orientarea activelor către investiţii mai riscante pentru a genera mai mult profit. Însă Belgia, îngrijorată în mod special de riscurile financiare existente, s-a arătat sâmbătă ostilă oricărei schimbări. „Schimbarea strategiei de investiţii nu este nici ea o opţiune, pentru că acest lucru ar putea creşte nivelul de risc, atât financiar, cât şi judiciar”, a declarat la Copenhaga ministrul belgian de externe Maxime Prévot, după ce şi-a reiterat opoziţia categorică faţă de orice confiscare de bunuri. „Să facem deci eforturi pentru a atenua aceste riscuri”, a pledat la rândul său Kaja Kallas.