Vicepremierul Dragoş Anastasiu a prezentat, marţi, măsurile privind reforma companiilor de stat, care cuprind reducerea numărului de membri în CA-uri, reducerea remuneraţiilor, plafonarea beneficiilor, iar funcţionarii publici să nu poată să facă parte decât dintr-un singur consiliu de administraţie. Totul, în condițiile în care „266 de companii publice generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, iar şapte dintre acestea fac pierderi de două miliarde de lei, după ce primesc subvenţii”. Pe această listă se află companii publice puternice precum CFR SA, CFR Marfă, Termoenergetica sau Metrorex. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media Dragoş Anastasiu a prezentat, marţi, într-o conferinţă de presă, o situaţie legată de companiile de stat. „În vizorul AMEPIP avem 1.326 de întreprinderi publice. Aici sunt întreprinderi care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar. Avem 1.182 la nivel local - şi sunt împărţite în societăţi pe acţiuni, regii autonome şi SRL-uri - şi 144 la nivel central. Deci, avem 376 de SA-uri, 88 de regii autonome şi 842 de SRL-uri”, a transmis vicepremierul. Dragoș Anastasiu a anunţat că subvenţiile de la stat se ridică la 14 miliarde de lei. De asemenea, profiturile pe toate companiile sunt 15 miliarde de lei, fără subvenţii. Vicepremierul a prezentat şi situaţia pierderilor. „La nivel naţional, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care 7 companii generează pierderi de două miliarde - atenţie, după ce primesc subvenţii. Este vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport feroviar Marfa CFR Marfa SA, compania municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA - 2 miliarde de lei”, a transmis Anastasiu. El s-a referit şi la situaţia companiilor locale. „Ce se întâmplă cu cele 1.182 de companii locale? 270 de SA-uri, 78 de regii autonome şi 834 de SRL-uri. În jur de 300 de companii nu au depus date financiare, deci nu ştim despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri zero. Acestea împreună dau 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu ştim nimic despre ele - din cele 1.182 de companii”, a explicat vicepremierul. Vicepremierul a explicat că există în zona de activitate Apă-Canal 326 de companii. „Cam jumătate pe profit, iar jumătate fie nu ştim de ele, fie au pierderi. 146 de compani de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu ştim nimic despre ele. 61 de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere şi cinci nu au date financiare depuse”, a afirmat Dragoş Anastasiu. Vicepremierul a remarcat o ineficienţă în zona acestor companii și a punctat că acestea au obligaţia să depună date financiare atât la Registrul Comerţului, ANAF, cât şi la AMEPIP. „Vreau să vă spun că începând de ieri (n.r. luni) au început să curgă amenziile. Până acum, AMEPIP nu a amendat aceste companii, însă acest lucru trebuie să se întâmple, pentru că, dacă nu avem disciplină, nu se va face treabă”, a menţionat Anastasiu. El a detaliat şi situaţia consiliilor de administraţie. „În companiile centrale, 354 de poziţii sunt provizorii. Asta este o problemă pentru statul român - pe care trebuie să o rezolvăm - pentru că avem ţinte şi jaloane în PNRR: să rezolvăm provizoratele. Asta se întâmplă la 59 de companii - 309 poziţii sunt permanente. Asta la companiile centrale. La companiile locale, 493 de poziţii sunt provizorii şi 1.919 poziţii sunt permanente”, a subliniat Dragoş Anastasiu. „Avem o problemă legată de performanţă. Vă dau un singur exemplu: cum putem să evaluăm acest lucru în nişte aeroporturi. Ne-am uitat la numărul de pasageri care trec prin acele aeroporturi din Europa şi am comparat cu România. Şi vreau să vă spun că, din această comparaţie, vedem că la numărul pe care noi îl avem în România, sigur, nu vreau să nominalizez, dar la diverse aeroporturi se poate cu mult mai puţin personal. O singură cifră: la noi 1.400 de oameni, într-unul dintre aeroporturi, în alte părţi, acelaşi număr de pasageri care trec pe acolo - 800 de oameni. În alt aeroport, 780 de oameni. Deci, asta este o problemă care ţine de performanţă”, a afirmat vicepremierul Anastasiu. Oficialul a anunțat că dorește să se pună mai mult accent pe calitatea serviciilor pe care companiile le acordă clienţilor. „Să spunem că 20% ar trebui să fie ponderea pe această noţiune de calitatea serviciilor, de satisfacţia clientului, pentru că, de fapt, de acolo vin bani. Propunem criterii mai stricte pentru experţi independenţi care fac recrutarea, în aşa fel încât să profesionalizăm acest process”, a menţionat Anastasiu. Dragoş Anastasiu a anunţat că o primă măsură vizează reducerea numărului de membri din Consiliile de Administraţie şi de Supraveghere. „Ce propunem noi: La regiile autonome, de la 3-5 membri, la 3 membri maximum. La societăţile cu sistem unitar, de la 3-7 membri să mergem la trei membri maximum. Societăţile cu sistem dualist sau companiile mari, de peste 50 de milioane şi cu peste 200 de angajaţi, de la 5-7 membri să mergem la 3-5 membri. Şi mai există o categorie - de firme foarte mari şi care se supun unor reguli speciale care au şi reglementări europene şi la care va trebui să fim foarte atenţi, pentru că nu vrem să stricăm nimic din pixul guvernamental şi vrem să ne asigurăm că facem bine şi nu facem rău. Deci există această categorie la care va trebui să ne uităm special. Analiza a început şi va trebui să facem terapie individuală de la companie la companie”, a spus vicepremierul. Anastasiu a anunţat şi reducerea remuneraţiilor membrilor din Consiliile de Administraţie. „De ce? Pentru că dacă ne uităm peste tot în companiile private şi în Europa la companiile de stat, partea fixă e în general mai mare decât partea variabilă, şi dacă la noi cumva a fost invers, încercăm să intrăm într-o normalitate. Directorii generali, componenta fixă a fost 3-6, propunem 3. Componenta variabilă 3-6, propunem 2”, a spus el. Vicepremierul Dragoş Anastasiu a declarat că vor fi publicate în perioada următoare tot ce înseamnă remuneraţii, la absolut toate persoanele care lucrează la companiile publice, lista tuturor subvenţiilor, arieratelor şi sumelor pe care aceste companii le au de recuperat. „Urmează şi o serie de măsuri care să facă viaţa - companiilor în general, şi a celor de stat, în special - mai uşoară. Şi aici am adunat extrem de multe propuneri pentru debirocratizare şi simplificare. În următoarele săptămâni şi luni vom veni cu multe propuneri pe această zonă. În acelaşi timp, vom veni cu propuneri de stimulare a economiei, pentru că eficientizăm prin tăiere de costuri, dar va trebui să stimulăm şi veniturile”, a anunţat vicepremierul. El a precizat că urmează publicarea transparentă a cifrelor, care se vor vedea la AMEPIP, dar şi tot ce înseamnă remuneraţii, la absolut toate persoanele care lucrează la aceste companii publice. „Vom publica lista tuturor subvenţii, arieratelor şi sumelor pe care aceste companii le au de recuperat de la clienţii lor. Vom termina ceea ce în medicină se cheamă radiografie pentru ca apoi să putem să trecem la diagnostic”, a spus Dragoş Anastasiu Despre plafonarea beneficiilor, Anastasiu a spus că „plata de cazare, dacă este în alt oraş, sume oferite pentru plata electricităţii, indemnizaţii de concediu, de odihnă şi alte asemenea, (...) vor fi plafonate la maxim 10% din remuneraţia totală fixă”. „Pentru funcţionarii publici, propunem ca să nu poată să facă parte decât dintr-un singur Consiliu de Administraţie, nu din două sau mai multe - acum erau două”, a mai spus Anastasiu. Vicepremierul a adăugat că există un termen de prescripţie pentru sancţiuni pe care AMEPIP le pune şi anume de la şase luni la un an: „Mărim termenul de prescripţie, adică nu se mai şterg greşelile atât de repede”. Dragoș Anastasiu s-a referit şi la accelerarea reformei companiilor de stat. „În momentul de faţă avem nişte termene foarte largi până la care companiile au obligaţia să se reformeze. Noi propunem acum trei luni pentru analiză, deci toate companiile care sunt pe pierdere, dar nu numai, şi cele care sunt de profituri mici şi care se pot fuziona, se pot desfinţa sau poate să facă alte tipuri de clustere vor avea trei luni la dispoziţie să facă o analiză şi trei luni după aceea să înceapă demersurile pentru eficientizare, oricare va fi procesul cu eficientizare decis”, a anunţat Anastasiu. „Trebuie să ne ocupăm de guvernanţa corporativă la nivelul tuturor companiilor care au proprietate publică, dar există un focus special pe companiile centrale, faţă de companiile locale. La locale este multă supraveghere şi monitorizare la un an, la cele centrale, sunt obligaţiile mai multe. Ne propunem să ne uităm mai degrabă la companiile de impact şi companiile de mai puţin impact. Propunerea pe care o să o facem este, respectând guvernanţa corporativă la toate companiile, focusul AMEPIP să fie pe cele 315 companii care au 96-97% din cifră de afaceri. Şi ce trebuie să facem la AMPIP este să terminăm procesul de selecţie, pentru că aici am fost penalizaţi de pe Comisia Europeană, iar acest proces de selecţie trebuie să-l facem atât de profesionist încât să nu mai aibă nimeni nimic de comentat”, a adăugat vicepremierul. „În PNRR ne-am luat noi obligaţia de a lista cel puţin 3 companii la bursă şi asta va trebui să facem, dacă nu vrem să ratăm jalonul, În rest, cu siguranţă, e o decizie politică, care va trebui să fie luată, şi una dintre variantele care pot fi discutate, în sensul eficientizării companiilor respective”, a spus Anastasiu, el arătând că jalonul se referă la energie şi transporturi. Despre pachete suplimentare de acţiuni la companii deja listate, cum e Hidroelectrica, vicepremierul a subliniat: „În opinia mea, această decizie este una politică. Va trebui să ţinem cont de Strategia de siguranţă naţională şi Strategia României şi partidele politice în coaliţie vor lua această decizie”, a punctat Dragoș Anastasiu, adăugând că „în acest moment, este foarte important ca fiecare companie să fie privită separat şi să aibă un plan de redresare. Citește și Dragoş Anastasiu: Nu pot să merg la guvern şi să spun „vreau să-mi reduceţi salariul cu 20%”. Nu aşa funcţionează