Vladimir Kara-Murza atrage atenția în fața Adunării Naționale a Franței
Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Maria Simionescu

Vladimir Kara-Murza atrage atenția în fața Adunării Naționale a Franței
La 11 aprilie, liderul opoziției ruse, Vladimir Kara-Murza, a abordat o temă controversată în cadrul unei sesiuni a Adunării Naționale a Franței, fără a solicita în mod explicit înfrângerea militară a Kremlinului. Conform unei analize realizate de jurnalista ucraineană Kate Tsurkan pentru Kyiv Independent, Kara-Murza a discutat despre dificultățile psihologice pe care etnicii ruși le întâmpină în a provoca suferință ucrainenilor, menționând că aceștia se simt asemănători cu poporul ucrainean.
"Ei spun... ne asemănăm, acestea sunt popoare foarte strâns legate, după cum știe toată lumea: aproape aceeași limbă, aceeași religie, secole și secole de istorie comună... Dar pentru cineva dintr-o altă cultură, se presupune, este mai ușor", a declarat Kara-Murza, evocând reacțiile unui coleg la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Declarațiile sale au generat un val de critici din diverse colțuri, inclusiv din partea ucrainenilor și a membrilor minorităților etnice din Rusia. Deoarece comentariile sale au fost interpretate ca fiind scoase din context, el a subliniat că nu a avut intenția de a promova un sentiment imperialist.
Această discuție intensificată provine din dezbaterea despre decolonizarea Rusiei, care a căpătat o urgență sporită de la începutul invaziei ucrainene. În timp ce unii o consideră o amenințare pentru suveranitatea rusă, susținătorii acesteia văd în ea o oportunitate de a confrunta moștenirea imperială a țării.
"Decolonizarea înseamnă, în primul rând, să scapi de gândirea imperială", a explicat activista Alexandra Garmajapova. "Rasismul și tratamentul minorităților etnice din Rusia sunt direct legate de războiul împotriva Ucrainei, care se bazează pe aceleași argumente."
În prezent, Rusia are peste 190 de grupuri etnice care se confruntă cu probleme sistematice de discriminare. Republicile care ar trebui să ofere un grad de autonomie sunt adesea sub controlul Moscovei, care îngreunează exercitarea drepturilor lor culturale și politice. De exemplu, un amendament din 2018 a permis ca predarea limbilor non-ruse să fie opțională în educație.
Recent, la sfârșitul anului 2022, Republica Tatarstan a interzis folosirea titlului de "președinte" pentru conducătorul său, reafirmând controlul centralizat al Kremlinului. De-a lungul istoriei, tentativele de secesiune în Rusia au fost întâmpinate cu violență, inclusiv în cazul războaielor din Cecenia.
Discuția despre decolonizarea Rusiei continuă să fie marginalizată de opoziția rusă din exil, care adesea o consideră o amenințare existențială la adresa integrității statului. De exemplu, Iulia Navalnaia a afirmat că cei care cer decolonizarea nu oferă soluții clare pentru acest proces.
Pe de altă parte, Ilia Iasin, un alt lider al opoziției, a recunoscut că orice tratat federal ar trebui să precizeze dreptul la secesiune, chiar dacă nu crede că republicile ar dori cu adevărat să se separe de Rusia.
Criticii, inclusiv Kassimbekova, avertizează că ignorarea aspirațiilor de independență ale republicilor riscă să rămână fără voce mișcarea pro-democratică din Rusia. În acest sens, promovarea inițiativelor democratice la nivel local ar putea fi o soluție pentru consolidarea identității regionale și limitarea influenței Kremlinului.
Activista Garmajapova subliniază că recunoașterea identității culturale a minorităților etnice este crucială. Din perspectiva sa, viitorul Buriatiei ar trebui să fie decis de localnici, cu o participare activă la un eventual referendum, supravegheat de observatori internaționali.
Implicarea minorităților etnice în discuțiile despre viitorul Rusiei este esențială, iar Garmajapova atrage atenția asupra nevoii de a construi instituții solide care să garanteze democrația în regiunile respective. Numai astfel se poate asigura o schimbare semnificativă în peisajul politic rus.