Te ajută sau nu facultatea să te dezvolți în domeniul agricol? Povestea Denisei, absolventă a USV Iași, și a fermei familiei ei | FOTO

Într-o agricultură în care riscul este constant, o tânără fermieră din sat Lișmănița, județul Botoșani, absolventă a Universității de Științele Vieții din Iași (USV), demonstrează că dezvoltarea durabilă se construiește cu studii, prudență și muncă zilnică. Ferma familiei sale a crescut pas cu pas, fără fonduri europene, dar cu investiții calculate, iar copiii sunt crescuți aproape de câmp, departe de tablete și ecrane, într-o legătură firească cu natura. Povestea fermei începe cu tatăl socru, omul care a pus primele baze ale exploatației. „Noi am început ferma datorită tatălui socru. El a fost plecat în Israel și a lucrat acolo, iar când s-a întors în România a început ușor să strângă pământ”, a declarat Denisa Sefora Hrimiuc, pentru „Ziarul de Iași”. Mai târziu, odată cu întemeierea propriei familii, munca a devenit un efort comun. Soțul Denisei este absolvent de liceu agricol, iar ea a simțit nevoia să își completeze experiența practică prin educație. În anul 2017 a absolvit Facultatea de Agricultură din cadrul USV Iași. Importanța studiilor nu s-a rezumat doar la diplomă. Ea observă diferențe clare între fermierii cu studii și cei fără pregătire de specialitate. „Majoritatea fermierilor care pornesc fără studii sunt fricoși să încerce anumite lucruri, anumite tehnologii. Le e teamă de leasing, au impresia că pierd tot. Dar faptul că prinzi un pic de curaj de la facultate te ajută să ții pasul”, a menționat Denisa. Inițial, baza fermei era una modestă, dar stăzi, lucrurile arată diferit. Parcul de utilaje include semănători, cositori și alte echipamente necesare pentru lucrările agricole. Agricultura este completată de zootehnie, strategia familiei fiind una clară. Ferma nu s-a dezvoltat cu ajutorul fondurilor europene, iar decizia a fost una atent cântărită. „Noi nu avem fonduri europene. Soțul, pentru că a moștenit afacerea, putea lua doar pe modernizare, dar asta însemna să luăm toți banii din bancă, să punem gaj foarte multe lucruri”, a explicat ea. Chiar dacă în fermă, fiecare are un rol bine definit, la nevoie, rolurile se schimbă. Agricultura vine cu suișuri și coborâșuri, iar afacerea nu a fost ocolită de ani dificili. „Am avut perioade în care nu aveam fonduri decât strict pentru motorină. Adică să ne achităm ce aveam și să putem continua anul următor”, a evidențiat aceasta. Uneori, deciziile au fost dureroase, dar necesare. Principiul care îi ghidează ideile este unul simplu: Agricultura nu este un joc de noroc. Ferma este și spațiul în care cresc cei doi copii ai familiei. Această alegere este una conștientă. Pentru ea, copilăria înseamnă natură, mișcare și implicare. De asemenea, pentru familia sa, viața la oraș nu este o opțiune.