Update 10 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Un proiect legislativ privind implementarea lanțului scurt de aprovizionare în achizițiile publice din România ridică semne de întrebare privind efectele sale practice, deși pare susținut de bune intenții inițial. Consiliul Economic și Social (CES) menționează că noile reguli birocratice riscă să pună în dificultate micii producători locali, în loc să îi sprijine, anunțând un aviz nefavorabil asupra inițiativei.
Deși proiectul de lege promite să pună accentul pe calitate, prospețime și sustenabilitate, codificarea acestor criterii în proceduri administrative generează un volum crescut de documentație și verificări. Procesele devin astfel mai rigide și mai costisitoare, cu garanții și declarații care adaugă obstacole pentru fermierii mici sau procesatorii locali, care nu dispun de resursele necesare pentru a face față cerințelor.
Astfel, în loc să-i sprijine, legea riscă să „excludă definitiv” mulți producători mici și să avantajeze operatorii mari, bine capitalizați și susținuți de o rețea extinsă de consultanți juridici. CES subliniază că în România „când complici excesiv regulile, nu îi ajuți pe cei mici, ci îi elimini”, reflectând problemele economiei reale.
Proiectul creează un cadru legislativ în care criteriile „flexibile”, cum sunt impactul social sau sustenabilitatea, devin variabile greu de cuantificat și de aplicat uniform. Acest lucru poate duce la interpretări arbitrare și la favorizarea unor contractori în detrimentul altora, în contextul în care autoritățile contractante din România au deja o marjă largă de apreciere.
Mai mult, lipsa unor ghiduri clare și a unor standarde obiective, precum și insuficienta pregătire a autorităților locale, face ca aceste criterii să rămână simple „lozinci frumoase”. În acest mod, se crește riscul ca regulamentul să fie folosit selectiv și defensiv, afectând astfel transparența și corectitudinea proceselor de achiziții publice.
Deși acest concept face parte din politicile europene moderne, promovate de Pactul Ecologic European și strategia „De la fermă la consumator”, realitatea economică cere mult mai mult decât o simplă ajustare a procedurilor birocratice. Dezvoltarea efectivă a lanțului scurt necesită cooperative funcționale, centre de procesare și depozitare, și platforme locale de agregare a ofertei.
Proiectul legislativ încearcă să rezolve probleme economice importante printr-un „artificiu procedural”, riscând să reproducă „reflexul politic al suprareglementării”, în care simpla introducere în lege nu asigură conformarea reală a pieței. În lipsa sprijinului financiar și a simplificării administrative reale, reforma riscă să eșueze în practică, mai scrie documentul CES citat.
Fetești, un oraș din estul județului Ialomița, a lansat un sistem de transport public prietenos cu mediul, îmbunătățind astfel experiența de călătorie pentru cetățeni. Începând de marți, 12 autobuze electrice au început să circule pe toate traseele locale, oferind o alternativă ecologică vehiculelor pe motorină care erau folosite anterior.
URBAN Slobozia a realizat investiții importante în anul 2024, utilizând fondurile derivate din cota de 3 lei inclusă în tarifele predefinite. Aceste sume sunt dedicate exclusiv modernizării rețelelor și instalațiilor destinate distribuției apei potabile și gestionării apei uzate.
Raluca Dumitrescu, parlamentar social-democrat din Ialomița, a anunțat că plățile pentru despăgubirile destinate agricultorilor afectați de calamități vor începe pe 16 octombrie. Într-o postare pe Facebook, aceasta a oferit informații esențiale despre suportul pe care Guvernul, condus de premierul Marcel Ciolacu, îl va oferi fermierilor.
"URBAN Slobozia a identificat soluția tehnică pentru rezolvarea miroului urât ce deranjează enorm locuitorii din partea de est a municipiului, zona adiacentă a stației de epurare. Vestea bună este că modificările tehnice vor fi implementate rapid și în maxim 12 luni mirosul urât va deveni, în sfârșit, istorie.
